HAIKU-URI DE BASHŌ
plăticile sărate
sunt îngheţate şi ele-n
magazinul de peşte
sub pomii-nmuguriţi
două sentinele
cu capetele lor albe împreună
mâhnitul meu suflet –
fă-l să simtă singurătatea
cucule!
mai mici şi ele –
vântul toamnei
sub copaci
supă, peşte şi legume –
peste tot flori de cireş
raţa sălbatică bolnavă
cade în frigul nopţii –
somn în călătorie
a fost şi o noapte
când m-a vizitat un hoţ –
sfârşitul anului
măturând grădina
uită de zăpadă:
mătura
încă viu
la sfârşitul lungii mele călătorii –
seară de toamnă târzie
parfum de crizanteme –
în grădină
talpa uzată a sandalelor
această cale ! –
nimeni nu merge pe ea
seară de toamnă
a venit primăvara
sau vechiul an s-a dus?
noaptea dinaintea ajunului Anului Nou
aproape de drum
o nalbă roz
a fost înghiţită de cal
hotărât să mă expun
vântului şi ploii
care-mi pătrund corpul
la aceşti picuri de rouă
o, de-aş putea să mă spăl
de murdăria lumii de ţărână
bolnav în călătorie
visul meu rătăceşte
pe câmpul veşted
bananierul în furtuna toamnei –
noaptea ascult ploaia
care picură în hârdău
întâi stejarului
mă încredinţez –
pădure vara
e cald! e cald!
se aud voci în curţile
din faţa casei
iubita motanului
merge la întâlnire
trecând peste maşina de gătit dărâmată
trezeşte-te, trezeşte-te!
vei fi prietenul meu,
o, fluture care dormi!
vrabie, prietena mea!
nu mânca albina
care se joacă pe flori!
crizantemă albă –
oricât de atent aş privi
nici un fir de praf
ce lună serenă!
însoţesc un frumos adolescent
speriat de urletul vulpii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu